2021-EDIȚIA JUBILIARĂ A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL GEORGE ENESCU
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL GEORGE ENESCU – CEL MAI MARE FESTIVAL DE MUZICĂ CLASICĂ DIN LUME ÎN 2021
Festivalul Internațional George Enescu a marcat cea de-a 25-a ediție a sa, desfășurată cu succes între 28 august și 26 septembrie 2021, cu performanța de a fi cel mai mare festival de muzică clasică la nivel internațional din acest an. Cu 78 de concerte, aproximativ 3500 de artiști români și străini, 32 de orchestre din 14 țări, printre care unele dintre cele mai bine cotate din lume, peste 100 de soliști și dirijori faimoși la nivel mondial, dintre care 25 care au participat pentru prima oară, Festivalul Enescu și-a desfășurat întregul program artistic propus publicului, timp de patru săptămâni, chiar dacă a trebuit să înlocuiască din scurt o orchestră și trei soliști.
Festivalul Enescu 2021 a prezentat 53 de lucrări în premieră românească și trei lucrări în premieră mondială. Printre acestea, se află și Te Deum-ul compus de Jose Cura pentru a celebra cea de-a 25-a ediție a Festivalului Enescu. Au fost prezentate în premieră românească patru opere și mai multe lucrări vocal simfonice de Stravinski, Cura și Enescu (oratoriul Strigoii).
În această ediție au fost interpretate cele mai multe lucrări enesciene din istoria Festivalului – 42 – celebrând și 140 de ani de la nașterea lui George Enescu. De asemenea, Festivalul l-a onorat și pe Stravinsky, la 50 de ani de la moartea sa.
Spectatorii Festivalului Enescu
Aproximativ 75.000 de spectatori din România și mai multe țări ale lumii au urmărit concertele organizate la București, în cele patru săli principale ale Festivalului, și transmise online, la care se adaugă și publicul care a participat la evenimentele desfășurate în seriile „București Creativ” și „Festivalul Enescu în țară”.
În cele patru săli principale ale Festivalului (Ateneu, Sala Palatului, Sala Radio și Auditorium), publicul s-a ridicat la aproximativ 54.000 de persoane, în condițiile în care gradul de ocupare a fost restricționat, iar biletele și abonamentele au fost puse în vânzare cu mult mai târziu decât calendarul obișnuit, din cauza pandemiei.
Topuri ale concertelor, în funcție de vânzări și public
Cele 5 concerte la care biletele au fost epuizate cel mai rapid au avut loc la Ateneu: Recitalul cu Maxim Vengerov (vioară) și Polina Osetinskaya (pian); Orchestra de Cameră Mahler, cu Yuja Wang la pian; Recitalul lui Joyce DiDonato, împreună cu Il Pomo d’Oro, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra.
Cele mai populare 5 concerte de la Sala Palatului au fost: Orchestra Regalã Concertgebouw din Amsterdam (26.09); Orchestra Regalã Concertgebouw din Amsterdam (25.09); Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia din Roma (24.09); Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia din Roma (23.09); Orchestra Românã de Tineret (22.09).
Cele mai populare 5 concerte de la Ateneu au fost: Orchestra de Cameră Mahler, cu Yuja Wang la pian; Orchestra de Camerã A Filarmonicii Germane din Bremen; Münchener Bach-Orchester und Chor; Recital Maxim Vengerov (vioară) și Polina Osetinskaya (pian); Recital Joyce DiDonato, împreună cu Il Pomo d’Oro.
La Sala Radio, cele mai populare 5 concerte au fost: Orchestra Simfonică București (19.09); Orchestra de Camerã Dogma (25.09); Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu (18.09); Orchestra Filarmonicii Moldova din Iași (12.09); Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara (11.09).
La Sala Auditorium, cele mai populare 5 concerte au fost: Orchestra Simfonicã WDR din Köln – Chamber Players (26.09); Orchestra Controcorrente (25.09); Recital Norbert Anger Violoncel, Sina Kloke Pian (19.09); Manuel Fischer-Dieskau & Cyprien Katsaris (12.09).
Majoritatea spectatorilor prezenți în sălile Festivalului Enescu au fost din România. Chiar dacă au fost vândute bilete unor cetățeni străini, numărul acestora a fost foarte mic, spre deosebire de alți ani, din cauza pandemiei și a restricțiilor de circulație. Din Marea Britanie au cumpărat bilete 29 de spectatori, din Elveția – 20; din SUA – 9; din Canada – 5; din Franța – 5; din Olanda – 2, din Siria – 2, din Israel și din Italia – câte unul.
Festivalul Enescu online
Pentru prima dată, concertele Festivalului Enescu transmise online au fost păstrate în mediul virtual timp de 12 ore, pentru a fi urmărite de pe mai multe fusuri orare. Transmisiile online au fost gratuite. Un număr de 20.358 de spectatori au urmărit online muzica Festivalului Enescu, din care 14.000 din România, iar restul din străinătate. Topul țărilor de proveniență a spectatorilor din mediul virtual este: Germania (759 de melomani), SUA (600), Franța (500), Italia (470), Marea Britanie (300), China (300), Spania (200).
Topul celor mai vizionate trei concerte online este: Orchestra Filarmonică Din Zagreb (29.08) – 514 spectatori; London Symphony Orchestra (29.08) – 404 spectatori; Orchestra Filarmonicii George Enescu (28.08) – 377 spectatori.
În strategia de organizare și de comunicare a Festivalului Enescu 2021, promovarea concertelor gratuite online a fost secundară, prioritate având organizarea și promovarea participării publicului la concertele în săli, în condiții de siguranță sanitară.
Pe perioada Festivalului, între 28 august și 26 septembrie, site-ul a înregistrat 135.486 utilizatori unici. Din luna iulie, când a început vânzarea de bilete și până la finalul Festivalului, paginile site-ului au fost accesate de 2.099.331 de ori, în 461.753 de sesiuni de către 190.228 de vizitatori unici.
Cifre și date ale Festivalului Enescu 2021
- 4 serii de concerte (cu una mai puțin față de edițiile din alți ani, din cauza pandemiei): Mari Orchestre (Sala Palatului); Recitaluri și concerte (Ateneu); Muzica Secolului XXI (Sala Radio); Enescu și contemporanii – muzică de cameră (Auditorium).
- Cea de-a treia ediție a Forumului Internațional al compozitorilor, cu participarea unor mari compozitori, precum: Salvatore Sciarrino, Francesco Filidei, Dieter Ammann, Jonathan Dove, Patrick Hawes, Peter Jablonski, Tim Benjamin, Martin Torp, Gabriel Iranyi, Cornel Taranu, Dan Dediu
- 3500 de artiști români și străini au venit în România
- 78 de concerte desfășurate la București
- 13 orașe în care s-a desfășurat Festivalul Enescu în țară: Cluj, Sibiu, Satu Mare, Timișoara, Bacău, Iași, Focșani, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Ploiești, Păulești
- Peste 8000 nopți de cazare
- 104 autocare utilizate pentru transportarea artiștilor
- Peste 20 de camioane cu instrumente și materiale pentru orchestre
- Peste 700 de transferuri și 15.000 km parcurși cu mașinile oficiale
- Peste 250 de interviuri programate începând din vară (telefonic/zoom/ față în față)
- Peste 120 de jurnaliști români acreditați
- 30 de jurnaliști străini acreditați
- Echipa Festivalului Enescu a fost formată din aproximativ 70 de persoane, dintre care o bună parte sunt angajați pe perioadă determinată, pentru ultimele săptămâni de pregătire și pentru perioada de desfășurare a evenimentelor.
- Este ultima ediție a Festivalului Enescu cu Vladimir Jurowski în calitate de Director Artistic și cu Mihai Constantinescu, în calitate de Director Executiv.
ISTORIC
Festivalul „George Enescu” a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la trei ani de la moartea muzicianului George Enescu. Până în 1979 a avut o frecvență regulată, din trei în trei ani. Festivalul a fost însoțit de un concurs internațional în primele 5 ediții, concurs întrerupt ulterior și reluat odată cu ediția din 1991.
Această inițiativă a renăscut în anii 90, cu actualul director Artexim Mihai Constantinescu și suținerea ministrului culturii de atunci, Andrei Pleșu, după momentul 1958, când generosul dirijor George Georgescu, prieten și colaborator apropiat al lui George Enescu, a gândit existența acestui festival, la trei ani de la dispariția marelui muzician. S-au cântat 35 de lucrări enesciene, inclusiv lucrări inedite, incomplete și de tinerețe sau versiuni orchestrate ale unor piese camerale (poemul Isis, Pastorala-Fantezie, 7 cântece pe versuri de Clement Marot și Octuorul op.7), fapt admirabil dacă ne gândim că întreg catalogul „oficial” al creației exigentului George Enescu numără doar 33 de opusuri. Și nu doar cantitate, am avut versiuni minunate ale unor partituri care se cântă atât de rar din păcate în stagiuni; la noi Enescu e ca patriotismul, îl ai, dar nu îl folosești decât ca să te bați cu pumnul în piept. Am avut un admirabil ”Vox Maris” cu London Symphony Orchestra & Noseda, o magnifică Simfonie a II-a, cu orchestra Academică ”Evgheny Svetlanov” & Vladimir Jurowski, și două excelente versiuni la Simfonia a III-a, una straussian-meditativă, cu berlinezii de la Rudfunks și același Jurowski, și una de o fermecătoare căldură meridională, cu Maggio Fiorentino & Fabio Luisi. S-au cântat toate cele trei suite pentru orchestră, Simfonia de cameră op.33, poemul Isis, finalizat postum de Pascal Bentoiu, multă din muzica de camera enesciană, cu sonata a II-a cu Julia Fischer, cu Impresiile din copilărie, Ariile în caracter popular românesc pentru vioară solo, lucrări pentru pian și câteva fermecătoare bisuri care atestă că, dincolo de condiția în sine a interpretării muzicii lui Enescu în festivalul care îi poartă numele, creația compozitorului român, o sinteză genială și copleșitoare prin conținut, mesaj și dificultate, începe să-și cucerească locul în repertoriile moderne ale marilor orchestre și marilor interpreți. Da, a fost o ediție extraordinară pentru muzica lui Enescu la Festivalul Enescu, sper să rămână în continuare un admirabil restitutio.
EDIȚII
- Editii
- 1958 (prima ediție)
- Ediția a XVIII-a (2007)
- Ediția a XIX-a (2009)
- Ediția a XX-a (2011)
- Ediția a XXI-a (2013)
- Ediția a XXII-a (2015)
- Ediția a XXIII-a (2017)
- Ediția a XXIV-a (2019)
-
- 1958 (prima ediție)
- 1961 (ediția a II-a)
- 1964 (ediția a III-a)
- 1967 (ediția a IV-a)
- 1970 (ediția a V-a)
- 1973 (ediția a VI-a)
- 1976 (ediția a VII-a)
- 1979 (ediția a VIII-a)
- 1981 (ediția a IX-a)
- 1985 (ediția a X-a)
- 1988 (ediția a XI-a)
- 1991 (ediția a XII-a)
- 1995 (ediția a XIII-a)
- 1998 (ediția a XIV-a)
- 2001 (ediția a XV-a)
- 2003 (ediția a XVI-a)
- 2005 (ediția a XVII-a)
- 2007 (ediția a XVIII-a)
- 2009 (ediția a XIX-a)
- 2011 (ediția a XX-a)
- 2013 (ediția a XXI-a)
- 2015 (ediția a XXII-a)
- 2017 (ediția a XXIII-a)
- 2019 (ediția a XXIV-a)
Ediția I (1958)
Unele dintre personalitățile care au participat la prima ediție au fost soliștii Yehudi Menuhin, David Oistrah, Halina Czerny-Stefanka, Nadia Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak și Claudio Arrau și dirijorii John Barbirolli, Carlo Felice Cillario și Carlo Zecchi.
Ediția a XVIII-a (2007)
Ediția a XVIII-a a festivalului, 1–23 septembrie 2007, a fost pus sub înaltul patronaj al Președintelui României și a fost organizat de Guvernul României.
Coproducători:
- Societatea Română de Radiodifuziune
- Societatea Română de Televiziune
- Primăria Municipiului București
- Ministerul Culturii și Cultelor
Director artistic: Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena.
Localitățile de desfășurare din România
- București
- Sibiu
- Sinaia
- Tescani, Bacău
Ediția a XIX-a s-a desfășurat în perioada 30 august – 26 septembrie 2009 sub înaltul patronaj al Președintelui României, fiind organizată de Guvernul României prin Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. Coproducători au fost Primăria Municipiului București, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Institutul Cultural Român, iar director artistic Ioan Holender.
Programul „lung și dens” a fost structurat în șapte secțiuni: „Creația contemporană românească”, „Enescu și contemporanii săi”, „Concertele de la miezul nopții”, „Teme clasice în interpretări moderne”, „Opera și Balet”, „Mari orchestre” și „Concerte camerale”. Conform paginii oficiale a festivalului, întrucât în ediția precedentă (din 2007) opera Oedipe nu fusese prezentă pe afiș, iar acest lucru stârnise nemulțumiri, ediția a XIX-a a debutat chiar cu această creație a lui Enescu, în producție Teatrului Capitole din Toulouse și a Operei Naționale București. Petru că în 2009 se împlineau două secole de la moartea compozitorului Joseph Haydn, piesele acestuia au ocupat locul doi în privința numărului de interpretări în cadrul festivalului.
Festivalul „George Enescu” din 2011 a debutat cu Simfonia I de George Enescu și Simfonia a X-a de Dmitri Șostakovici, în interpretarea Filarmoncii din Haga, dirijată de Christian Badea. Evenimentul a avut loc la Sala Palatului din București.
Secțiunile festivalului au fost următoarele:
- „Mari orchestre ale lumii” (în principal la Sala Mare a Palatului)
- „Concertele de la miezul nopții” (Ateneul Român)
- „Muzicii secolului XXI” (Ateneul Român și la Sala „Mihail Jora” a Societății Române de Radiodifuziune)
- „Enescu și contemporanii săi” (Ateneul Român și la Sala „Mihail Jora” a Societății Române de Radiodifuziune)
- „World Music” (Sala „Mihail Jora” a Societății Române de Radiodifuziune)
Pe 1 septembrie, cu ocazia deschiderii festivalului, a fost dezvelită statuia lui George Enescu, realizată de Constantin Baraschi, amplasată pe Bulevardul Magheru.
Ediția a XXI-a este programată să aibă loc în septembrie 2013, având să debuteze cu un recital din Enescu, Beethoven și Elgar, susținut de orchestra Staatskapelle Berlin – dirijată de Daniel Barenboim, unii dintre cei mai mari artiști din lume ai momentului – și pianistul Radu Lupu. A fost realizată simultan și o transmisie a concertului la Cinema Digiplex. Tot în prima zi a festivalului a avut loc și un concert susținut de organistul american Cameron Carpenter. În paralel a avut loc și un concert la Timișoara, susținut de pianistul Matei Varga și Filarmonica „Banatul”, sub bagheta lui Martin Yates.
Pe data de 7 septembrie, la Sala Mare a Palatului a avut loc punerea în scenă a cantatei Gurre-Lieder a compozitorului avangardist Arnold Schönberg.Această cantată, bazată pe un poem de Jens Peter Jacobsen, este o compoziție impresionantă ca anvergură, având o partitură care prevede sute de instrumentiști și de coriști, voci solo și un narator, care va fi interpretat de artistul Victor Rebengiuc. Corul și Orchestra Filarmonicii „George Enescu” vor fi dirijate de Bertrand de Billy, iar soliștii vor fi Nikolai Schukoff, Violeta Urmana, Janina Baechle și Thomas Meyer.
Ediția a XXII-a a Festivalului Enescu include recitaluri susținute de Filarmonica din Berlin (3 septembrie), Orchestra Capelei de Stat din Dresda (4 și 5 septembrie, pe 5 septembrie cu soprana Anja Harteros), Murray Perahia (5 septembrie), Anne Sophie Mutter (9 septembrie), Orchestra Simfonică din Londra (dirijată pe 9 septembrie de Ion Marin), Filarmonica din Viena (16 septembrie), Concertgebouw (19 și 20 septembrie), Christian Zacharias și Maria João Pires. Printre artiștii și ansamblurile române sunt Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Alexandru Tomescu, Dan Grigore, Corul Filarmonicii bucureștene, Orchestra Filarmonicii din București și Orchestra Radio.
Ediția a XXIII-a a Festivalului Enescu s-a desfășurat între 2 și 24 septembrie 2017. A avut pe Zubin Mehta ca Președinte Onorific și pe Vladimir Jurowski ca Director Artistic. În afară de reprezentațiile din București, 12 concerte au avut loc în alte 7 orașe precum Iași, Brașov, Cluj, Timișoara, Bacău, Ploiești și Sibiu.
Ediția 2019 a fost extraordinară. Una de o amploare fără precedent, cu invitați de calibru și programe care au emoționat publicul numeros. 2.500 de artiști în 84 de concerte și recitaluri, cu mai multe concerte în țară și cu premiera secțiunii internaționale prin care festivalul devine important la scară mondială – concertul cu Simfonia a III-a de Enescu gândit și dirijat la Berlin de Vladimir Jurowski cu Rudfunksinfonie Orchester și Corul Filarmonicii „George Enescu” e cel mai bun exemplu al acestei serii, care poate promova exceptional muzica lui Enescu și chiar festivalul în sine. A fost o stare de grație pentru toți cei care s-au conectat la tensiunea lui, festivalul e cu adevărat „o lume în armonie”, în această mare de haos în care trăim și unde insulele de lumină și frumusețe sunt din ce în ce mai rare.
Repertoriu. Unul vast și cuprinzător, de la muzică renascentistă până la lucrări contemporane scrise în chiar zilele noastre.
Excelente programe simfonice în ciclul Mari Orchestre ale lumii, cu lucrări clasice și câteva chiar contemporane, pe lângă moștenirea enesciană, Vladimir Jurowski e consecvent și celui de-al doilea principiu al mandatului său de director artistic, promovarea muzicii moderne, care începe să-și găsească locul inclusiv în această serie unde capodoperele clasico-romantice sunt cheie de boltă. Remarcabile versiunile în concert ale unor capodopere niciodată cântate în România – Die Frau Ohne Schatten de Richard Strauss, Peter Grimes de Benjamin Britten, Moise și Aron de Arnold Schoenberg -, premiere istorice reparatorii . Cum ar fi fost să avem măcar una singură montată complet la București? E o întrebare retorică, la Opera Națională București pare-se că totul e bine și minunat! S-au cântat Enescu, Richard Strauss, Brahms, Șostakovici, Beethoven, Prokofiev, Schoenberg, Britten, mult Ceaikovski, puțin Mahler, deloc Bruckner, deloc Mozart și câteva lucrări contemporane de secol XXI. N-am înțeles „Visuri de iarnă” de Ceaikovski pentru ultimul concert din festival, poate doar ca un fel de bis general, dar opțiunile repertoriale sunt mai întotdeauna conjunctural-subiective, mă bucur că a predominat muzica secolului XX, suntem în anul de grație 2019. Pentru mine, cea mai impresionantă operă în concert a fost ”Die Frau ohne Schatten” cu Jurowski & Rudfunksinfonie + Corul de Copii Radio + multimedia Carmen Lidia Vidu, iar ca simfonic în Mari Orchestre, Royal Concertgebouw, dirijat de Cristian Măcelaru, cu programul Strauss/Beethoven.
Muzica secoului XXI, serie inițiată de Vladimir Jurowski, prin care prezentul capătă greutate în festival, a avut programe dense, cu priză directă în actualitatea internaționlă.